Era într-o zi de luni, 15 iunie. După masă mă grăbeam să termin cele începute, deoarece tare îmi doream să mă văd acasă mai degrabă, să mă întind în pat, să mă odihnesc. Le-am spus tuturora că am nevoie să plec și pe la orele 16.00 eram deja acasă. Am încercat să pun ceva în gură, dar mâncarea era insuportabilă de negustoasă. M-am lăsat bătută. Nu am mai mâncat. M-am întins obosită și m-a prins o ciudă pe corpul meu. Da ce-i asta? E început de săptămână doar? Am luat termometrul. Temperatura 36.70C. Ce să fie? Are de gând să urce? În plină vară răceală? Ce prostie. A doua zi, marți, 16 iunie, telefonez medicul de sector, dna Antonina Gumeniuc. Temperatura indica 37.30C. Medicul mi-a dictat prin telefon medicamente antivirale, antibiotic, proceduri și mi-a deschis buletin. Am început tratamentul coronavirusului. Așteptam rândul să fac un test. Vineri, pe 19 iunie, am făcut testul. Sâmbătă, 20 iunie, dna Antonina mă înștiințează, că testul meu este pozitiv. Cum, mamă dragă? Ce va fi? Cu
Publicație Periodică a Consiliului Raional Glodeni