Cîmpia Glodenilor

 Așa fusese intitulat un articol din ziarul nostru acum ceva vreme. Deci, am mai scris despre acest drum de mai multe ori. Dar așa e norocul lui să fie făcut cu bucata. Mai întâi 950 de metri, apoi 200 de metri, în alt an 500 de metri. Așa a fost până în anul curent. Dar lungimea integră a tronsonului din satul Fundurii Vechi și până la intersecția cu traseul Bălți-Glodeni e de 3 km 300 de metri. Dacă ar fi continuat asfaltarea acestui traseu tot cu segmentul nici nu știu câți ani ar mai fi trebuit de așteptat până la terminarea lui.  Circa 2 km din drumul cu pricina, drum al Consiliului Raional Glodeni, rămânea în variantă albă. Era un chin pentru locuitorii satului, care lucrează la Bălți și în alte localități. Și iată că datorită inițiativei conducerii raionului s-a decis ca anul acesta să fie dusă la bun sfârșit întreaga porțiune nominalizată (de circa 2 km). În aceste scopuri din fondul rutier au fost alocate 5 milioane 700 de mii de lei. A fost anunțată licitația, drumar...

  Anul acesta, în perioada 18-24 noiembrie se marchează săptămâna mondială de conștientizare antimicrobiană. Rezistența antimicrobiană (RAM) se dezvoltă natural în timp, de obicei ca urmare a mutațiilor genetice. Microorganismele rezistente la antimicrobiene se găsesc la oameni și animale, în alimente, plante și mediu (apă, sol și aer). Ele pot fi transmise de la persoană la persoană sau între oameni și animale, inclusiv prin alimente de origine animală. Principalii factori ai rezistenței antimicrobiene includ: • utilizarea necorespunzătoare și utilizarea excesivă a antimicrobienilor la oameni, animale și plante;  • lipsa accesului la apă de calitate, sanitație și igienă (WASH) atât pentru oameni, cât și pentru animale;  •  COVID-19.  Rezistența la antimicrobiene reprezintă o amenințare tot mai mare la adresa sănătății publice. Decesul a 700 mii de persoane anual la nivel global este consecința directă a infecțiilor cauzate de bacterii rezistente la antibiotice....

  „Fundurii Vechi este un sat cu tradiții, cu obiceiuri, cu oamenii harnici și onești. Ca și în orice altă localitate mai este mult de muncit pentru ca oamenii să fie cu toții uniți, să aibă aceleași idei și să pătrundă în esența problemelor satului. Dar oricum, în pofida acestui fapt, fundurenii sunt săritori la nevoie, înțelegători, receptivi și susțin în mare parte lucrurile pe care le inițiază administrația publică locală”. Așa își definește satul și oamenii săi primarul de Fundurii Vechi dl Anatolie Gantiuc, cu care am stat la sfat într-o frumoasă zi de duminică, referindu-se în cadrul interviului cu noi despre mersul lucrurilor în așezarea rurală pe care o administrează.  - La Fundurii Vechi reparația drumurilor în ultimii ani a luat de-a binelea amploare. Sunt niște realizări vizibile și lăudabile: artera principală de-a lungul satului e de mai mare dragul; o porțiune de drum de la ieșirea din sat e îmbrăcată într-un înveliș asfaltic nou.  - Da, la acest capitol av...

 Serghei și Cristina Pîrgari din satul Fundurii Vechi sunt o familie tânără și ambițioasă, care în pofida faptului că ambii dețin câte o diplomă de studii superioare, s-au decis să trăiască la țară. Cresc doi copilași de mai mare dragul, au și o gospodărie tipică unor vrednici gospodari, iar în 2018 grație sfaturilor din partea părinților și mai cu seamă a tatălui socru, dl Nicolae Rotari, care de o viață este logodit cu glia și cu culturile agricole, tinerii au luat inițiativa de a-și crea propriul business, devenind fermieri. Inițial și-au înființat o gospodărie țărănească, ce poartă numele și prenumele soției, după care pe o suprafață de 7 ha au sădit o livadă de vișini.  - Livadă de vișini în satul Fundurii Vechi nu era, - ne povestește dl Pîrgari. – De asta și ne-am decis să plantăm acești pomi fructiferi. Iar din cauză că e necesar de așteptat câțiva ani până când pomii vor intra în rod deplin, în 2019 ne-am extins afacerea prin cultivarea ardeilor pe o suprafață de un h...

Vorba ceea, omul dacă vrea, are voință și dragoste le face pe toate. Eugeniu Cazacu din satul Fundurii Vechi a lucrat ca mecanizator în gospodăria agricolă din sat și când a început ruinarea și împrăștierea bunurilor, a trecut la munca în construcție. Și tot în sat. Nu a mers peste hotare.