Treceți la conținutul principal

Castraveții voștri sunt de cules? La Viișoara da.


Fiind la Viișoara îi spuneam primarului comunei, dlui Cătălin Bogdan, că mi-aș dori un reportaj de la creșterea legumelor în seră. Aveți în sat sere? – l-am întrebat. ”Cum să nu avem, ba și punct de colectare a laptelui”, a fost răspunsul. La început nu m-am dumerit ce are sera cu colectarea laptelui. Dar las această intrigă pentru câteva clipe și pentru dumneavoastră, stimați cititori.
Și iată că stăteam în fața unei porți forjate, ornamentată frumos și așteptam stăpânii. ”Ce lucru calitativ și trainic”, mă minunam eu, admirând frunzulițele și butonii de flori din metal greu. Am venit la castraveți, dar admir porți forjate. Stăpâna a venit de undeva de după casă. Era în halat alb.  
- Îmi spune Angela, soțul e Valeriu Strungari. Am terminat cu laptele și acum suntem ocupați cu spălatul vaselor și a  recipientelor. Am lăsat soțul la spălat, dar eu iată vă ascult. 
- Aveți punct de colectare a laptelui de la săteni?
- Da. Lucrez la cooperativa de întreprinzător ”Lactavia-com” din Fălești. La noi în sat era alt punct de colectare a laptelui. Și noi, având două văcuțe, realizam o parte din lapte. Dar nu eram eu cu inima împăcată din cauza determinării grăsimii în lapte. Analizele la conținutul de grăsime se luau numai o dată în lună. Dar vaca ca vaca, azi a păscut mai bine, mâine i-am pus în iesle ceva mai bunișor și grăsimea la sigur diferă de la zi la zi. Cu atât mai mult, că la Moara Domnească se stopase colectarea. M-am hotărât la acest punct mai ales din cauza, că determinăm grăsimea în laptele primit în fiecare zi. Și oamenii se simt cumva recuperați pentru muncă. Adică dacă dau lapte gras de ce să fie achitați ca pentru cel cu grăsime minimă, - povestea protagonista. 

Iarna se adună mai puțină producție, câte 400-500 litri de lapte pe zi. Primăvara și vara e mai bine. În ziua vizitei noastre colectase și expediase deja 1,5 tone de lapte. Dna Angela deservește 70 de beneficiari. Sunt cetățeni, care au și 10 vaci, stăpâna are 4 cornute, dar sunt care au numai câte o văcuță. Salariul ei se calculează reieșind din procentul cantității de lapte realizat. Iarna acesta estimează 1200 de lei, iar pentru luna mai protagonista spera la 3200 de lei. Dar de una singură nu s-ar descurca. E multă muncă. O ajută soțul și feciorii. 
În familia Strungari cresc 3 copii: Liviu are 18 ani, Victor – 16, iar Renat - 11 anișori. Cei mai mari fac studii în România. Liviu e la Iași, Victor – la Botoșani. Învățătura la distanță din această primăvară i-a adus acasă și de aceea părinții au mai profitat și profită de ajutorul lor. Și cel mic e cu gândul plecării. Cu viberul și cu gențile trăiesc. Copiii nănașilor făceau studii în România și i-au influențat într-un fel. Când au plecat, mama își făcea emoții că nu se va descurca, soțul suferea de inimă, dar de lucru este mult de tot. Dar toate s-au limpezit.
Dl Valeriu a avut o intervenție chirurgicală și se simte mult mai bine. Muncește și el mult, dar îi pune la treabă și pe toți ai casei. Colectarea laptelui și îngrijirea lotului de pe lângă casă i s-au părut puțin. Anul acesta s-a apucat și de cultivarea castraveților în seră. A construit una după toate cerințele, cu o suprafață de 10/6 metri. Răsadul de castraveți l-a procurat. E primul an de încercare. Dar ce plante frumoase a crescut... De invidiat. Iar castraveciorii pe curpeni îmi păreau că sunt mai mulți decât frunze. Sera avea ferestruică, pe care o deschid dacă se adună prea multă căldură. Huzuresc culturile legumicole în așa seră nu alta.
De la începuturi dl Valeriu era pasionat de forjarea metalului. A deprins sudarea de la tata. Dar din motive de sănătate s-a lăsat de forjare. E un hobby, pe care nu-l poate uita. Din vreme în vreme mai revine la el. Mai face câte o poartă, câte un gărduț. Îl ajută și băieții. 
Trei flăcăi și soțul la o mână de femeie în casă. Ea, dna Angela, se gândește cum să le pregătească ceva mai ușor, dar ei, toți bărbați, vreau ceva bunișor. La drept vorbind și-a dorit o fiică, dar s-a ales cu trei feciori. Așa că la bucătărie tot băieții o ajută. De castraveți stăpâna spunea că sunt gustoși, atâta știe, dar de crescut, stropit ea nu știe. Bărbații se ocupă de seră. 
Foarte gustoși castraveți, vă asigur. I-am gustat. Dacă îi zăriți pe protagoniști la piață – cumpărați și nu veți regreta. Sunt crescuți fără utilizarea substanțelor chimice toxice. Și au miros de primăvară.
Maria Focșa 

Postări populare de pe acest blog

Многодетная семья где царит любовь, гармония и трудолюбие

Историю многодетной семьи Китайгородских из села Стурзовка можно назвать поистине удивительной. В семье подрастают 5 детей, но однажды супруги решились взять на воспитание ещё троих несовершеннолетних. Нам удалось посетить эту прекрасную семью, окунувшись на несколько минут в радости и заботы многодетных родителей и их подопечных.

Să ne cunoaștem istoria și armata

Ne-am convins, că ciuciulenii își iubesc și își cinstesc rădăcinile. Oriunde nu i-ar dispersa cărările vieții, ei trăiesc cu dorul și recunoștința pentru această palmă de pământ, iar lucrurile frumoase și evenimentele de suflet, ce se organizează în ultimul timp în Ciuciulea, vin să confirme acest adevăr.  Nu e consătean să nu-l cunoască pe pământeanul Vitalie Ciobanu, doctor în istorie, cel care a scris monografia ”Ciuciulea”, vicedirector al Agenției pentru Știință și Memorie Militară, colonel în rezervă. Păi iată, că recenta sa revenire la baștină a fost una de-a dreptul inedită. Dumnealui, împreună cu directorul Muzeului Militar, doctorul în istorie, Sergiu Cataraga, au decis să prezinte ciuciulenilor o adevărată și neobișnuită lecție de istorie, axată pe promovarea valorilor naționale, culturii memoriei militare, imaginii Armatei Naționale și serviciului militar. Activitatea se încadrează în cadrul unui proiect, realizat sub sloganul ”Să ne cunoaștem Istoria și Armata”, care u...

Segment după segment și au ajuns la R 15

 Așa fusese intitulat un articol din ziarul nostru acum ceva vreme. Deci, am mai scris despre acest drum de mai multe ori. Dar așa e norocul lui să fie făcut cu bucata. Mai întâi 950 de metri, apoi 200 de metri, în alt an 500 de metri. Așa a fost până în anul curent. Dar lungimea integră a tronsonului din satul Fundurii Vechi și până la intersecția cu traseul Bălți-Glodeni e de 3 km 300 de metri. Dacă ar fi continuat asfaltarea acestui traseu tot cu segmentul nici nu știu câți ani ar mai fi trebuit de așteptat până la terminarea lui.  Circa 2 km din drumul cu pricina, drum al Consiliului Raional Glodeni, rămânea în variantă albă. Era un chin pentru locuitorii satului, care lucrează la Bălți și în alte localități. Și iată că datorită inițiativei conducerii raionului s-a decis ca anul acesta să fie dusă la bun sfârșit întreaga porțiune nominalizată (de circa 2 km). În aceste scopuri din fondul rutier au fost alocate 5 milioane 700 de mii de lei. A fost anunțată licitația, drumar...