Dl Ion Perju, Ministru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, a acceptat invitația consilierilor raionali și a unor agricultori și la sfârșitul săptămânii trecute a avut o întrevedere cu agenți economici din agricultura raionului, ce a avut loc în incinta Consiliului Raional. Dl Ion Cojocari, președintele raionului, a făcut prezentările de rigoare și a rugat ca să fie făcută o scurtă trecere în revistă a situației din agricultura raionului. În fața celor prezenți o informație succintă a prezentat dl Oleg Agache, șeful Direcției Agricultură și Alimentație a CR Glodeni:
- În raion avem 34 mii ha de terenuri arabile, dintre care 7090 ha sunt cu grâu de toamnă, 1520 ha cu orz de toamnă, 1338 ha - rapiță și 501 ha - cu orz. 35-40% din culturile de toamnă au fost afectate de seceta de primăvară. Culturile de primăvară (floarea-soarelui, porumbul, sfecla de zahăr, soia) arată bine. În urma calamităților naturale au fost resemănate culturi pe circa 400 ha, inclusiv 57 cu sfeclă de zahăr, în rest porumb.
Ministrul:
- Până la pandemie ieșeam în teritoriu destul de des. Apropo, pandemia a fost ceva neprevăzut, deoarece omenirea nu s-a mai confruntat cu așa ceva. De la bun început vreau să spun, că avem un an destul de dificil. Dar de asigurarea populației cu produse alimentare suntem responsabili toți în egală măsură: și eu, și dumneavoastră cei din agricultură, și administrația publică locală. Zilele de la urmă am uitat de pandemie, pentru că seceta din primăvară dădea culturile peste cap. Dar au venit ploile și au salvat nițel situația, deși avem și de pe urma lor afecțiuni, - spunea ministrul.
Dar noi în situația noastră, după părerea oaspetelui, nu trebuie să ne bizuim numai pe ceea ce va da Dumnezeu. Schimbările climaterice ne impun să facem acest lucru. Trebuie să fim pregătiți pentru orice, că situații asemănătoare vom avea la fiecare 2-3 ani. E vorba despre tehnologii de păstrare a umidității în sol, redresarea situației din fondul silvic, restabilirea fâșiilor forestiere, a lacurilor de acumulare a apei, a digurilor, despre noi tehnologii de acumulare a apei pentru a o folosi la irigare. Cu agricultură fără irigare nu vom fi competitivi. Am pus prea mult accentul pe îngrășămintele minerale, uitând de cele organice, pe care de asemenea trebuie să le acumulăm. Nu mai avem acele complexe de vite, unde era posibil de acumulat băligarul, care după compostare era folosit drept îngrășământ. Agricultură bine dezvoltată fără sector zootehnic și fără îngrășăminte organice de asemenea nu vom avea.
După ce am analizat situația de la nord la sud, am găsit câmpuri destul de frumoase și la sud, și câmpuri destul de rele și la nord, deși situația e mai deplorabilă la sud. Vom avea câmpuri cu pierderi de roadă de 20-30 la sută, vom avea și cu 70-80 la sută, dar vom avea și de cele cu roada pierdută în întregime. Riscuri întotdeauna sunt. Pâine și mămăligă vom avea pentru toată țara, spunea ministrul. Prețul la pâine va rămâne constant.
Ba ministerul va veni și cu un pachet de acțiuni de susținere a sectorului agricol. Trebuie de accesat și Fondul de subvenționare, care în acest an dispune de un miliard de lei. Dacă toate ar fi fost bune acest fond avea să fie și mai mare, dar o parte din bani au fost redirecționați pentru combaterea COVID-ului. E posibil că vor mai fi niște supliniri la acest fond pe parcurs. E necesar de apelat și la resursele Fondului Ecologic Național. O parte din proiectele începute continuă prin sate, o parte au fost înghețate. De tot în țară sunt inițiate peste 300 de proiecte pentru aprovizionarea cu apă și canalizare a satelor cu finanțare din Fondul Ecologic Național, care dispune de 300 mln de lei în acest an. Mai este și Fondul de Dezvoltare Regională (proiecte pentru aprovizionarea cu apă, de eficientizare energetică etc). Aici depinde cât de activi sunt beneficiarii în aplicarea acestor proiecte și atragerea investițiilor, a relatat dl Ion Perju.
Agricultorii invitați la întâlnire s-au dat cu părerea. Printre aceștia:
Petru Axenti, președinte al comisiei agrare a Consiliului Raional Glodeni
- 250 de mii de ha de terenuri în Republica Moldova nu sunt lucrate. Asta ar fi ca 7 raioane Glodeni, iar dacă calculăm în producție realizată estimează la 2 miliarde de lei. Problemele în cauză nu-s de azi și nici de ieri. Un șofer, după ce a primit legitimație și a admis anumite încălcări în trafic este pedepsit, iar pentru nefolosirea corectă a terenurilor agricole nu se aplică pedepse nimănui. De ce? Statul nu mai are nici o pârghie privitor la această situație? Dacă pe timpuri se indica cifra de 300 de mii de ha de floarea-soarelui, în prezent vorbim de 500 mii de ha pe țară. Această cifră indică direct la degradarea solului. Și fiecare vinde cum îl duce mintea și capul. Statul în toate acestea nu este implicat. Dacă ne veți da niște ajutoare vă vom spune mulțumesc și atât. Dar asta nu-i corect. Statul trebuie să fie ca tata în familie, el trebuie să impună anumite reguli, pe care noi, agenții economici, să le respectăm. Dar cu ce se ocupă cei de la antigrindină? Unde e eficiența muncii lor? Pentru ce se cheltuie acolo banii?
Și altceva. Agenții economici cheltuie câte 1200-1300 de lei la hectar pentru a obține produse agricole bune, iar în micul business se investește numai câte 150 de lei la un ha. Unde e dreptatea? Toți trebuie să fie susținuți egal, dar și să respecte anumite reguli în mod egal. De ce laptele e achiziționat mai ieftin ca apa?
Ministrul: ”Mă bucur că avem aceleași viziuni. Datele statistice pot fi nițel eronate în legătură cu terenurile nelucrate. În anul agricol precedent în țară au fost 360 de mii de hectare cu floarea-soarelui. Dar știți cât permit suprafețele Moldovei? Maxim 160 mii de ha. Dar am mai avut și vreo 40 de mii de ha de rapiță, care după proprietățile ei e mai distructivă decât floarea-soarelui. Asolamentul în agricultură aproape că nu se respectă. Puțini producători agricoli fac acest lucru. Pământul este în proprietatea dumneavoastră, dar a fost și va rămâne mereu un bun al statului. Statul are pământ și are oameni. Și dacă nu păstrăm ceea ce avem degradăm solurile. Dar ținem cont și de faptul, că am devenit fermieri peste noapte. Acum o problemă de prim ordin este consolidarea terenurilor. Că cei 30 de ari de la bunica, care sunt în mijlocul unui teren consolidat devin sămânță de buruieni și boli pe toate lanurile, dacă nu vom lua măsuri în continuare.
În vederea asigurării am încercat să-i așez pe o parte de masă pe agricultori, iar pe de altă parte – pe reprezentanții companiilor de asigurare. Mereu dau vina unul pe altul. Este o neînțelegere la acest subiect, deoarece asiguratorii vin cu pachete, ce nu convin agricultorilor. Așa și le-am spus, că nu trebuie să asigurați lanurile de obiecte zburătoare, dar asigurați de ceea ce îl doare pe om (adică îngheț, grindină, secetă etc). Multe companii de asigurare nici nu vor să se bage în agricultură, deoarece acestea trebuie să aibă un reasigurator de peste hotare. Încercăm să găsim pachete de asigurare, care să vă convină și dumneavoastră.
Ceea ce ține de irigare. Am început o campanie mare de restabilire a tot ce am avut cândva – 300 de mii de hectare irigate pe teritoriul țării. Producătorii pot să instaleze prize de irigare și în râu, și în lacuri. Conform modificărilor la legislație producătorii agricoli vor avea dreptul ca să instaleze pompe în orice iaz din vecinătate. Dacă deținătorul iazului va da drumul la apă până sub nivel va fi amendat pentru prima și a doua oară. La a treia încălcare se aplică deja alte măsuri de pedeapsă. În condițiile pe care le avem astăzi în țară trebuie să avem acces la sursele de apă. Chiar dacă acum ne-am bucurat de ploi nu se știe ce va fi mâine”.
Gheorghe Airini, administratorul SRL-ului ”Agdav”
Dumnealui s-a referit la folosirea apelor din teritoriul raionului pentru irigare; la adoptarea impozitului unic în agricultură; la cele două culturi, care au rol de valută națională, sfecla de zahăr și soia și care descresc declanșator după suprafețele ocupate; la interzicerea voluntarismului în exportul producției agricole; să fie o strategie clară în privința rezervelor de stat etc, - spunea dumnealui.
Ministrul: ”Cu impozitul unic în agricultură începusem primii pași prin anii 2008-2009 în trei raioane din țară. Erau impedimente. Aici depinde mult de sistemul fiscal, de gestionare etc. Vedem cum găsim numitorul comun pentru a fi implementat și acest impozit. Cât ține de exportul produselor vreau să subliniez, că odată cu pandemia România a interzis exportul de cereale și de crupe. Federația Rusă, Kazahstanul, Ucraina au stopat exportul de produse, de care depinde asigurarea securității alimentare a țării. În Moldova sunt vreo 15 exportatori de cereale, ulei și furaje. Cu 10 din ei am avut discuții și i-am rugat să stopeze puțin exportul, pentru că vecinii înghițeau toate rezervele lor acumulate. Am făcut acest lucru pentru a nu lăsa țara fără pâine. Trebuie să-i împăcăm pe toți. Practic, am pierdut și producerea semințelor în Moldova. Am avut o bază foarte bună de producere a semințelor și vrem să o restabilim. Soiurile noastre se arată mult mai bine decât cele germane, franceze. Semințele, apropo, sunt un produs strategic pentru țară”.
Vladimir Cadelnic, administrator, SRL ”Total Cadelnic”:
- Dețin 8 ha de teren, pe care cresc producție eco. Propun ca în instituțiile preșcolare să fie folosite produse ecologice: cartofi, sfeclă roșie, morcovi, ceapă etc. Cei care câștigă tenderul aceia și asigură aceste instituții cu produse, că e mai ieftin. Eu nu voi câștiga tenderul niciodată, deoarece produsele ecologice sunt mai scumpe.
Ministrul: ”Criteriul de bază la achiziții rămâne prețul. Așa e și cu carnea de pui, importată din Ucraina, care timp de 2 luni e adusă până la 3 kg și ne hrănim copiii noștri cu ea. Materia noastră primă, adică cerealele, se duc la export, ce mai apoi revin la noi sub formă de carne, pe care o consumăm. Astfel și ne distrugem economia noastră. De ce să exportăm cerealele, dar să nu le transformăm în carne, apoi în conserve? Și apoi importă”.
Valeriu Țarigradschi, consilier raional:
- În decurs de 3 ani colaborăm cu Apele Moldovei la subiectul conservării apelor de suprafață prin împădurirea malurilor. Timp de doi ani am plantat deja fâșii de copaci pe o suprafață de 9 ha. Astăzi avem 30 de ha de terenuri (arendate și private). Dar de la Apele Moldovei ni s-a spus, că programul se sistează. S-ar putea ca Apele Moldovei să continue acest program ca noi să ne putem crea rețeaua noastră ecologică pentru a conserva apele de suprafață?
Ministrul: ”O cotă aparte pentru împădurire deține Fondul Ecologic Național”.
- Oleg Timcu, Gospodărie Țărănească, satul Petrunea
Dumnealui s-a referit la creșterea bovinelor.
Ministrul: ”Agricultură organică fără îngrășăminte organice noi nu o să avem. De aceea începem cu subvenționarea pe cap de animal, totodată suntem în negocieri cu Banca Mondială de a accesa un credit de 35 de milioane de dolari anume pentru sectorul zootehnic, pentru crearea fermelor de lapte”.
Ion Ceaica, SRL ”Cosfen agro”, Balatina:
- Apa Prutului, rezervația Costești e la 200 m de terenurile mele agricole și eu nu am irigare. S-ar putea de săpat un canal și în lunca Prutului ar putea fi folosită apa din rezervație pentru mai multe necesități. În mijlocul câmpului mi-a apărut un proprietar cu nuci și apar o mulțime de probleme. Avem nevoie de o lege în acest sens”.
Ministrul: ”Totul ce ține de subvenționare se discută public. Și în fiecare an încercăm să îmbunătățim situația. Și e bine cel puțin, că nu avem schimbări esențiale de la an la an, deoarece producătorul agricol trebuie să știe ce situație va avea peste 1-2 ani, unde și în ce să investească. Întotdeauna ni se dă exemplu Uniunea Europeană. Da, mijloacele lor, fondurile lor sunt mai mari. Dar noi pentru a da subvenții directe la hectar trebuie să dispunem de vreo 5 miliarde de lei. Subvenții pentru irigare în sumă de 1 miliard va fi aproape nimic. Iar cu Prutul, cu țeava dați să vedem ce proiect se poate implementa acolo pentru a rezolva situația. La ziua de astăzi în baza modificărilor din legislație nu e o problemă să instalezi priză de apă în orice bazin.
Ion Cojocari, președintele raionului:
- Sper că nu e ultima vizită a ministrului agriculturii la Glodeni. La inițiativa consilierilor raionali și a agricultorilor din raion pregătim un document cu o adresare către Comisia parlamentară de specialitate cu indicarea problemelor, ce trebuie reglementate din punct de vedere juridic. Glodenenii sunt aplicanți la proiectul din Fondul de Dezvoltare Națională prin ADR Nord. E vorba de apeduct în valea Prutului în valoare de 120 de milioane de lei. Avem acceptată cererea de finanțare de 40 de milioane de lei. Dacă se termină licitația acum în luna iunie și încep lucrările sperăm ca la finele anului 2021 două localități, Cuhnești și Balatina, care nu au nici un metru de apeduct în localitate, vor avea în marginea satului sursă de apă potabilă din Prut, iar primarii lucrează deja la proiectele pe interior pentru alimentarea consumatorilor din localitățile respective. La Fondul Ecologic Național avem în acest an 4 proiecte în derulare, în satul Cobani (2 mln de lei alocate), Hîjdieni (merg lucrările), Petrunea (2 mln de lei în acest an). S-au stopat lucrările cu părere de rău în satul Sturzovca. Un proiect de 12 mln de lei, 6 mln au fost alocate, mai rămân încă 6 și rugăm implicarea dumneavoastră pentru a putea relua implementarea proiectului cel puțin începând cu anul viitor.
După întrevedere dl ministru a avut o discuție în biroul președintelui raionului la subiectul fabricii de zahăr și a stației de purificare a apei, apoi a vizitat două gospodării agricole din raion.
Consemnare de Maria Focșa