Epidemia consumului de tutun este una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice globale, cauzând mai mult de 7 milioane de decese pe an. Mai mult de 6 milioane de decese sunt rezultatul utilizării directe a tutunului, în timp ce mai mult de 890 de mii sunt rezultatul expunerii nefumătorilor la fumatul pasiv.
Din cauza fumatului şi expunerii la fumul de tutun în Republica Moldova există o incidență globală de creștere lentă a bolilor non-transmisibile, pentru care fumatul este un factor de risc predominant. Astfel, în ultimii 10 ani incidența cancerului în Republica Moldova a crescut de 1,4 ori. Este în creștere şi prevalența bolilor, unde fumatul este factorul de risc predominant, cum ar fi: bolile cardiovasculare, cerebrovasculare, cancerul pulmonar, bolile respiratorii obstructive cronice. Anual se înregistrează circa 5-6 mii de decese (circa 12-14% din totalul deceselor) din cauza bolilor condiţionate de consumul tutunului, inclusiv peste 60% dintre decese se înregistrează la persoanele în vârsta aptă de muncă (mortalitatea în rândul bărbaţilor fiind de 2 ori mai mare decât a femeilor).
Cultivarea tutunului necesită cantități mari de pesticide şi îngrășăminte, care sunt toxice şi poluează resursele de apă. În fiecare an la nivel global pentru cultivarea tutunului se utilizează peste 4,3 milioane de hectare de teren, rezultând defrişări între 2% şi 4%. Producătorii de tutun produc, de asemenea, peste 2 milioane de tone de deşeuri solide.
Nimerind în sânge în cantităţi mici, nicotina excită organismul, iar în doze mari - îl inhibă. Are loc creșterea tensiunii arteriale, se intensifică bătăile cordului, apar amețeli, nervozitate, dureri de cap, dereglarea văzului şi auzului. 25% din fumul de ţigară arde, 25% îl inspiră fumătorul şi 50% se răspândește în încăperea unde se fumează. În organismul fumătorului se cumulează substanțe radioactive, care provoacă apariția celulelor canceroase. În timpul fumatului în organism are loc distrugerea vitaminelor, îndeosebi vitamina C, de aceea un fumător trebuie să mănânce o lămâie în zi.
Fumul de țigară inhibă sistemul imun al organismului, ce duce la mărirea sensibilității la bolile alergice. Fumatul la femei micșorează potența sexuală. Hormonii sexuali feminini la femeile nefumătoare au un mecanism profilactic de preîntâmpinare a dezvoltării precoce a aterosclerozei, îndeosebi infarctul miocardic. Femeile fumătoare nasc mai des copii morţi, de 20 de ori mai des nasc copii cu vicii cardiace, renale şi a altor organe, decât femeile nefumătoare. Soţiile bărbaţilor fumători de 5 ori mai des se îmbolnăvesc de cancer pulmonar în comparație cu soţiile bărbaţilor nefumători.
Mortalitatea la fumători este mai mare cu 30-80% decât la nefumători. Mortalitatea creşte cu mărirea numărului de ţigări fumate. Mortalitatea e mai mare la persoanele, care au început să fumeze în tinereţe. 95% din bolnavi cu cancer sunt fumători. Din 100 de bolnavi cu tuberculoză pulmonară - 85 sunt fumători.
Motivul de bază pentru a începe fumatul la tineri – plăcere şi distracţie, prestigiu. Tinerele îl folosesc ca cură de slăbire.
Uniunea internaţională anticancer recomandă câteva reguli pentru doritorii de a se lepăda de fumat: zilnic de a micşora numărul ţigărilor fumate, mai rar de inspirat fumul şi mai superficial, nu fumaţi pe stomacul gol şi în timpul mâncării, nu ţineţi permanent ţigara în gură, numai când inspiraţi, nu fumaţi ţigara până la capăt. În ultima treime a ţigării este concentrată cantitatea cea mai mare de nicotină şi substanţe cancerogene. Cel mai bine de aruncat ţigara după 2-3 inspiraţii. Nu fumaţi în timpul mersului, mai ales la ridicarea scărilor, deoarece respiraţia este intensă şi adâncă, ceea ce duce substanţele nocive adânc în plămâni. Folosiţi ţigări cu filtru. Periodic faceţi repaosuri în fumat („nu fumez până luni”, „până la sfârșitul lunii”, „până la Anul Nou”).
Ludmila Guriev,
medic ftiziopulmonolog IMSP, Spitalul Raional Glodeni