Pe 7-8 mai podgoriile glodenene erau pestrițate de tehnică agricolă. Pe unde se afâna solul, pe unde se introduceau îngrășăminte, erbicide, pe unde se tundea iarba, folosită ca cultură siderată (îngrășământ verde), pe unde se semăna porumb, dar sâmbătă avea să vină urgia. Parcă în șagă, parcă înadins, dar vântul și-a întețit viteza (pe alocuri depășea 22 metri pe secundă) și a început a hoinări pe lanurile agricole, căutând să măture tot ce era posibil. Mai mult de 4 metri nu se vedea nimic înainte.
- Pe lanurile, care sunt în apropierea fâșiilor forestiere de protecție vântul devenea mai domol, dar acolo unde suprafețe mari de terenuri agricole nu sunt protejate vântul a smuls plantulele de primăvară, care sunt încă firave, ori le-a acoperit cu pământ, mânat de viteza acestuia. Aici, pe lanul pe care îl vedeți, cam în fiecare an culturile au de suferit, deoarece e un sector ce stă pe un vârf de deal și nu are fâșii forestiere de protecție în preajmă. Și ce împinge vântul? Suflă humusul, iar solul rămâne tare ca piatra, iar un milimetru de humus se adună în 20 de ani, - spunea dl Marian Țărnă, vicepreședinte al raionului.
Eram pe un teren, semănat cu sfeclă de zahăr, teren, ce-i aparține SRL-ului ”Agdav”. Venise la fața locului nu numai vicepreședintele, ci și specialiștii de la Direcția Agricultură și Alimentație a Consiliului Raional Glodeni, dl Anatolie Gorodenco, directorul Departamentului de materii prime al companiei Sudzucker, venise și dnii Gheorghe Airini și Lidia Nastas, administratori a două gospodării învecinate. Specialiștii au luat-o de-a lungul rândurilor întru cercetarea situației. Apoi s-au întors în capătul lanului și fiecare s-a dat cu părerea ce e de făcut. Au fost enunțate mai multe variante (de păstrat ceea ce a rămas, de răsturnat sub brazdă și de resemănat terenul cu porumb, cultură ce exact era în dricul semănatului, de aplicat erbicid total). Ultima părea cea mai potrivită. Fără brazdă, fără irosirea umidității din sol să fie semănată rând în rând tot sfeclă de zahăr cu o densitate mai mică pentru a păstra și ceea ce a rămas și a mări numărul de plante în baza semănatului repetat. Rămânea de hotărât problema seminței, a semănătorii și a erbicidelor, a culturii semănate și până apare acest număr de ziar trebuia să fie corectate urmările furiei naturii. Era vorba de zeci de hectare cu culturi diferite atât la ”Agdav”, cât și la „IunalisAgro”.
- E timpul ca să fie primită lege la nivel de Parlament cu privire la asigurarea în agricultură, - spunea dl Airini.
Actele au fost pregătite și semnate și agenții agricoli cu pierderi rămâneau cu speranța că li se va compensa măcar ceva din investițiile făcute în vânt.
Maria Focșa
P.S.
Pe 12 mai la SRL ”Agdav” a fost semănat porumb repetat pe o suprafață de 12 ha. Celelalte au fost păstrate